You are here: home > project > Set-up of professional development toolkit

Realizarea unui set de instrumente pentru dezvoltarea profesională

În decembrie 2014 consorțiul mascil s-a reunit în Heraklion pentru a doua reuniune de proiect. Împreună cu Consiliul Consultativ European al Proiectului Mascil, membrii proiectului au dezbătut mai multe aspecte ale activităților din proiect. Accentul principal a fost pus pe introducerea platformei pentru cadrele didactice și crearea unui set de instrumente de dezvoltare profesională. Aflați mai multe despre acest set de instrumente într-un interviu cu Marie Joubert de la Universitatea din Nottingham.

Interviu realizat de Gesine Kulcke


Ați dezvoltat un set de instrumente pentru a fi utilizat în cadrul cursurilor pentru dezvoltarea profesională. Cum se poate să realizați o astfel de colecție care să fie utilizat în țări diferite cu sisteme de învățămînt și mentalități diferite, cum este cazul consorțiului mascil?
Întregul proiect se bazează pe ideea învățării prin investigații, aducând lumea muncii în sala de clasă și privind în clasă ceea ce facem în mediul muncii. Această idee a fost punctul de pornire al instrumentelor. Ceea ce am încercat să facem, și continuăm în continuare să perfecționăm, este de a oferi o gamă variată de diferite unelte, care de fapt sunt activități de dezvoltare profesională, pe care formatorii vor putea alege în funcție de posibilitățile și nevoile lor locale. Evident, fiecare sesiune de dezvoltare profesională (care poate fi și o întâlnire informală) are loc într-un context diferit. Formatorul poate alege în funcție de ce sa întâmplat în ultima ședință sau poate alege să facă ceva care este legat de nevoile participanților, problemele lor care sunt adânc înrădăcinate în sistemul național de învățământ. Deci, în esență, ceea ce încercăm să facem este de a oferi flexibilitate.

Dar există o colecție de materiale pentru dezvoltarea profesională, de ce nu se folosesc pur și simplu acele materiale? De ce este necesar acest set de instrumente?
Ei bine, folosirea acestor materiale didactice în sine nu este de ajuns. Chiar dacă fiecare participant folosește aceste materiale, materialul didactic în sine NU poate garanta că în clasă a avut loc o investigație propriu zisă. Am văzut diferiți profesori care utilizează aceleași materiale dar unii le folosesc într-o abordare orientată spre investigați, iar alții în abordări mai mult frontale. Astfel se poate pierde esența acestor materiale didactice. În consecință setul de instrumente de dezvoltare profesională își propune să se concentreze mai mult asupra modului de lucru într-o sală de clasă orientată spre investigație.

Ce conține colecția de instrumente pentru sprijini acest aspect?
Am inclus în acest set instrumente care pot sprijini cadrele didactice în experimentare unor noi abordari pedagogice. De exemplu, avem materiale despre modul și tehnica întrebărilor formulate în clasă, despre tipurile de întrebări pe care elevii și profesorii pot formula pentru a sprijini modul de lucru investigativ și pentru a evita întrebările (sau chiar răspunsurile) care împiedică investigațiile. Am adăugat de asemenea un film scurt în care un educator foarte bine-cunoscut în Anglia vorbește despre aceestă problemă, mai mult am adăugat jocuri de rol pentru cadrele didactice cu scopul de încerca diferite tipuri de întrebări la activitățile din clasele lor.

La întălnirea de la Heraklion ați prezentat o activitate de dezvoltare profesională bazată pe arhitectură și ați invitat partenerii din proiect să încerce această activitate. Ce fel de feedback ați primit?
Cineva a zis că i-a plăcut modul în care am folosit diferite tipuri de probleme în activitate, altcineva a spus că este foarte bine întocmit. Totuși cred că trebuie să facem o distincție clară între feedback-ul propriu zis, primit de la participanți și observațiile mele formulate în urma acestor feedback-uri. În prisma observațiilor mele a fost foarte interesant pentru că am avut șapte grupuri foarte diferite. Am anticipat acest lucru, dar totuși nu am crezut că grupurile vor fi atât de diferite.

Puteți să-mi dați un exemplu pentru a ilustra aceste diferențe?
Partea de început a activității este vizionarea unui film și completarea unui chestionar de către elevii participanți despre reacțiile lor în legătură cu filmul vizionat. Pentru profesori activitatea de dezvoltare profesională este de a încerca acest lucru la o clasă de elevi. Într-un grup formatorul a vorbit foarte mult timp despre această activitate înainte ca profesorii să fi încercat activitatea. Într-un alt grup formatorul doar a întrebat profesorii dacă pot să completeze chestionarul iar într-un alt grup au sărit peste această parte introductivă.

Prin folosirea acestor instrumente se poate obține deci o înțelegere mai profundă a noțiunii de IBL și practic profesorii pot înțelege anumite repere pentru a planifica și proiecta activități didactice, activități bazate pe investigații reale și relevante pentru elevi...
De asemenea, participanții obțin resurse care se leagă direct de mediul muncii. Una dintre ideile fundamentale ale întregului proiect este ca mulți profesori doresc să aducă mediul muncii în sala de clasă, dar este foarte dificil găsirea resurselor care se leagă direct de mediul muncii și în care se poate contura și conținutul precizat în curicula școlară. Deci, setul de instrumente oferă o serie de resurse care pot fi utile și din acest punct de vedere.

Partenerii proiectului mascil par să aibă opinii diferite despre existența legăturilor între conținutul științific și mediul muncii: unii spun că lucrează cu profesori din școli profesionale și ei sunt foarte interesați în acest sens. Alții cred că e de ajuns doar să spunem că matematica și științele sunt importante pentru viață ...
Există argumente foarte puternice, nu numai în ceea ce privește predarea matematicii și a științelor pentru copii prin activități relevante pentru ei, dar și în privința importanței înțelegerii acestor materii fără de care elevii vor fi pierduți în multe sectoare ale mediului muncii. Materialele noastre demonstreze aceste două perspective asupra mediului muncii. Profesorii pot alege să nu utilizeze activitatea prezentată la reuniunea, pentru că se bazează pe munca unui arhitect, și ar putea crede că elevii lor nu au nevoie de cunoștințe despre arhitectura pentru că nu vor deveni arhitecți. În setul de instrumente, noi oferim cateva motive pentru a convinge cadrele didactice să-l folosească chiar dacă studenții lor nu vor devenii arhitecți. De exemplu: elevii învață despre modelarea proceselor care este relevant în multe domenii diferite de activitate. Astfel dorim să scoatem în evidență abilitățile mai generale sunt relevante pentru mediul muncii.


print this site